marți, 29 ianuarie 2013

Ordinea literelor în cuvinte


          "Ordinea literelor în cuvinte nu e obligatorie" !?
          ǝıţɐnʇɔund ǝp ış ɔıdǝoʇɹo 'ɔıɟɐɹƃoʇɹo ɹɐʇdǝɹpuİ

Dcaă pțoi să ctișeti atsa, ai o minte cuiadtă și tu. Cahir pțoi să ctișeti atsa ? Daor cțvia oamanei pot. Nu mi-a vinet să cerd că am ptuut să îțelneg ce ctieam. Pnetru fnemoenala mitne a oulmui, ptorivit uuni sutdiu al Utvinersițăii Cmabridge, nu cnoateză în ce odrnie snut sricse ltilelre îtnr-un cânvut. Snigurul lcuru potat etse ca pirma și utlima litră din cvunât să fie la locul lor. Rsteul paote să fie o dzeroidne ttoală și pțoi să ctișeti frăă porlbmee. Atsa pnertu că mnitea oumlui nu ciștete feiacre letiră în prate, ci cvuâtnul ca îtnerg. Icrendibil, nu ? Și eu crae mreeu am cerzut că otrograifa etse ipmotrantă !

Și tutșoi nu e cihar așa de smilpu... etse ?


Chestia asta am primit-o de la Puiu şi mi s-a părut destul de interesantă.

duminică, 27 ianuarie 2013

Cuvântul


Adică, eu şi vântul.

joi, 24 ianuarie 2013

Cea mai tare emisiune TV

Astăzi, după ce m-am desprins din hora unirii pe care o încinsesem 
cu Baghi, Dacti şi Nono, am luat telecomanda, 
mi-am rescanat decodorul şi am încercat să-mi fac o listă de canale favorite.
Tot butonând aşa, am dat de un canal fantastic!
Jos, în bară scria OTV. Nu auzisem până acum de acest canal.
Dar emisiunea pe care am văzut-o, e mortală!
Printre puricii de pe ecran, apare un text în limba română,
scris fără diacritice, pe care încerc să-l reproduc întocmai:

ANUNT 
- Prin decizia nr. 45 din 22.01.2013, 
CNA a retras licenta audiovizuala
pentru serviciul de programe OTV
si a solicitat societatii noastre 
intreruperea difuzarii postului de 
televiziune OTV

Această emisiune a postului OTV mi se pare extraordinară! Am trecut postul în lista de canale favorite şi toată noaptea stau cu ochii pe el. Recomand acest post tuturor!
Staţi şi voi toată noaptea cu ochii pe el!
Pentru că nici nu ştiţi ce pierdeţi!

Teză de doctorat (9)


         Cel mai bun prieten al meu, adică motanul Baghi, având treabă cu înfiinţarea unei firme de detectivi particulari, m-a rugat să public pe blogul meu acest subcapitol din teza lui de doctorat, care a ajuns, iată, la episodul 9. Fiind vorba de cel mai bun prieten, puteam eu oare să-l refuz? Dacă vă interesează, celelalte episoade, dar şi alte lucruri simpatice, le găsiţi la el.

- continuare -
   Iată-ne ajunşi într-un punct capital al tezei mele de doctorat! Iar când spun "capital", nu mă refer doar la faptul că este foarte important, fundamental şi esenţial, ci mă refer la capital... ca valoare, ca avuţie, adică la bani mă refer. Căci voi analiza şi concluziona dacă "ce îngroapă pisica" are valoare sau nu, iar dacă are valoare, care sau cât este aceasta. Deci voi vorbi despre valoare, exprimată într-un preţ de cost, pe care-l voi concretiza în bani, adică în lei. Din păcate nu voi vorbi despre lei ca verişori ai mei, adică despre familia regească a animalelor, ci voi vorbi despre leuţii din buzunarele românilor şi cum se duc ei pe ce îngroapă pisica. De fapt, aceasta va fi concluzia pe care o veţi trage singuri, după ce vă voi dezvălui şi demonstra valoarea a ce îngroapă pisica.
  Şi nu voi veni cu fapte inventate sau petrecute cu ani, secole sau milenii în urmă. Voi veni cu ceva cald, precum tema tezei mele de doctorat.
   Iată aşadar demonstraţia mea:
   Prin adresa nr. 2346 din 17.01.2013 Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa, aduce la cunoştinţa Asociaţiilor de Proprietari  intenţia acesteia de "majorare a tarifelor", începând cu factura ce se va emite în februarie 2013, după cum urmează:
- apa potabilă de la 3,19 la 3,39
- canalizare     de la 2,51 la 3,49 (tarif vechi/nou, fară TVA, lei/mc)
   Probabil că numărul acelora care ştiu ce vrea să reprezinte canalizare este mai mic decât al acelora care ştiu ce îngroapă pisica. De aceea, voi explica şi acest lucru: "Canalizare" se referă la "apa sâmbetei", cea care se duce pe sifon, după ce e folosită la spălat sau în alte scopuri. La apa asta ne referim când spunem "trage apa". Aţi observat sper, şi aici am vrut să ajung, că apa de canalizare este mai scumpă decât cea potabilă?
   Cum e posibil aşa ceva? vă veţi mira cu toţii!
   Nu numai că este posibil, dar este şi corect!
   Cei de la Compania de Apă au luat în serios teza mea de doctorat şi au stabilit valoarea la ce îngroapă pisica. Şi cum apa de canalizare conţine ce îngroapă pisica, este logic şi normal, ca aceasta să fie mai scumpă decât apa curată, cea potabilă, pe care o beau şi eu direct de la robinet, deci în momentul când este mai ieftină!
   Iată deci că ce îngroapă pisica are valoare şi înnobilează apa de canalizare!
(Va urma)

duminică, 20 ianuarie 2013

Pentru Puiu

Astăzi este ziua lui Puiu, cel mai bun prieten al meu, după Baghi!
Împlineşte un frumos număr de ani, dar cu siguranţă, i-ar fi plăcut mult mai mult, dacă numărul de ani ar putea fi răsturnat ca să arate invers.
Adică 25!
Pentru că 25 arată mai bine decât 52.
Nu şi în cazul când e vorba de (mii de) euroi sau dolari, dar în situaţia descrisă, adică a lui Puiu, nu e cazul.


Nu mi-a fost uşor să-i aleg melodia preferată.
Nu numai pe cea care-i place, ci şi pe cea care-l caracterizează.
Potrivirea celor două condiţii exigente sper să-i fie pe plac!


Până la urmă, trebuie să recunosc ceea ce trebuie recunoscut!
Sunt invidios pe Puiu!
Pentru că el îşi serbează ziua şi astăzi, dar şi pe 1 iunie! :)
La mulţi ani frumoşi, fericiţi şi sănătoşi, alături de cei dragi, prietene, Puiul meu drag!

marți, 15 ianuarie 2013

Vreme trece, vreme vine

Mihai Eminescu

Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.


Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.

duminică, 13 ianuarie 2013

Mihai Eminescu - Doina

Doina

De la Nistru pân' la Tissa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân' la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Şi străinul te tot paşte
De nu te mai poţi cunoaşte.
Sus la munte, jos pe vale
Şi-au făcut duşmanii cale,
Din Sătmar pân' în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se-ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Şi-i străin în ţara lui.
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier,
Zboară păsările toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Îşi dezbracă ţara sânul,
Codrul - frate cu românul -
De secure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă -
Sărac în ţară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii,
Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Şi neamul nemernicia!
Ştefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinţilor
În sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ţi mântui neamul tău!
Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară -
Îndrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzurătorïle!

Mihai Eminescu

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Epurările politice ale generalilor români


                                                                Colonel (r) Remus Macovei ( Revista ART-EMIS )

       De regulă militarilor le-a fost interzis să se implice în politică. Aceasta nu a împiedicat conducerea tuturor partidelor care pe parcursul timpului au guvernat România, să îşi formeze şi să îşi fidelizeze un grup de generali, care, odată partidul ajuns la putere, să ocupe cele mai importante funcţii de conducere din Ministerului Apărării/de Război, din Marele Stat Major sau de la Departamentul de înzestrare al armatei.     Aceştia, pe timpul guvernării, executau întocmai cerinţele partidului sau grupării/alianţei politice care i-a numit în funcţii. După schimbarea puterii politice, de regulă, aceşti generali erau numiţi în funcţii conform specializărilor, vechimii, funcţiilor deţinute anterior şi gradelor avute. Această regulă nu se va mai respecta în septembrie 1940, imediat după abdicarea regelui Carol al II-lea, când generalul Ion Antonescu va îndepărta din armată 80 de ofiţeri, dintre care 15 erau generali. Aceştia au fost trecuţi în rezervă urmare a aplicării art. 58 din legea înaintărilor în armată pentru că îşi dovediseră incompetenţa pe timpul retragerii din Basarabia sau compromişi prin colaborarea cu Carol al II-lea. Trei dintre ei – Gabriel Marinescu, Gheorghe Argeşanu şi Ion Bengliu – sunt arestaţi şi încarceraţi la Jilava. Această primă epurare din istoria Armatei Române a avut ca scop curăţarea şi întărirea organismului militar prin înlăturarea elementelor necorespunzătoare de la conducerea acestuia. În perioada următoare mare parte dintre aceşti generali vor deveni inamici ai mareşalului Ion Antonescu şi se vor implica în acţiuni complotiste împotriva acestuia.
        La 23 august 1944 se va declanşa prima epurare politică în armata română. Acum se va da startul unei acţiuni care se va repeta cu o periodicitate regretabilă şi care va avea consecinţe nefaste asupra generalilor armatei române. Acţiunea dictată de noul aliat al României se va încheia în 1964 cu distrugerea elitei militare româneşti.Transformarea armatei regale în armată populară era condiţionată de dispariţia venerabililor generali, formaţi în cultul onoarei şi demnităţii,care au condus cu pricepere şi curaj trupele române pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale, Generalii care în perioada interbelică şi pe timpul celui de al doilea război mondial au îndeplinit funcţii de miniştri sau miniştri secretari de stat, generalii care s-au aflat în funcţii de conducere în Ministerul de Război, în Ministerul de Interne, în Jandarmerie, în Statul Major General sau la comanda Armatelor, Corpurilor de armată, Diviziilor şi Brigăzilor vor fi judecaţi şi condamnaţi în urma unor simulacre de procese. În această perioadă peste 161 de generali vor fi condamnaţi, 78 dintre ei murind în închisorile comuniste: 19 la Aiud, 17 la Sighet, 12 la la Jilava, 9 la Văcăreşti, 5 la Canal şi Făgăraş, 3 la Gherla, 2 la Râmnicul Sărat, câte unul la Botoşani, Dej, Galaţi, Ocnele Mari, Piteşti şi Târgul Ocna. Alţi doi generali au murit pe timpul anchetelor executate de către Securitate, un viceamiral a murit într-o închisoare care nu a putut fi identificată, iar generalul Gheorghe Avramescu a fost asasinat pe front de agenţi ai N.K.V.D..
       Noile criterii pe baza cărora un militar putea ajunge în doar câţiva ani general nu aveau nimic de a face cu criteriile riguroase din perioada interbelică: origine socială sănătoasă, devotament faţă de cauza poporului şi a partidului. Pentru ca succesul să fie sigur aceştia trebuiau să se căsătoreacă, doar după ce viitoarea soţie şi părinţii acesteia erau verificaţi asupra moralităţii, originii sociale şi a devotamentului faţă de Republica Populară Română. Viitorii generali ai armatei populare vor fi selecţionaţi din rândul:
- tinerilor cu o pregătire intelectuală sumară, care la admiterea în şcoala militară vor da examen la dictare şi rezolvarea unei probleme de matematică;
- tinerilor din cele două divizii de voluntari formate din prizonierii în U.R.S.S., care juraseră să lupte pentru o prietenie trainică între România şi Uniunea Sovietică şi care acum au avut acces nelimitat la funcţiile de conducere din Armata Română;
- ilegaliştilor comunişti, care fără nicio pregătire militară, sunt avansaţi în gradul de general. A fost pentru prima oară în istoria armatei române când s-a întâmplat aşa ceva.
       A doua epurare politică are loc după 1965, când generalii cu studii în U.R.S.S., care ocupau funcţiile vitale în Armata Română, unii dovediţi spioni ai serviciilor secrete sovietice K.G.B. sau G.R.U., vor fi trecuţi în rezervă sau numiţi în funcţii periferice în economia naţională. Marea majoritate a acestora se vor angaja în acţiuni complotiste împotriva lui Nicolae Ceauşescu, fiind sprijiniţi din umbră de aceste servicii. Nucleul dur al complotului care se va solda în 1989 cu înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu a fost reprezentat de generalii: Nicolae Militaru, Vasile Ionel, Ştefan Kostyal, Gheorghe Logofătu, Marin Pancea.
       Cea de a treia epurare politică are loc după evenimentele din decembrie 1989 când o bună parte dintre generalii, proveniţi din ofiţerii care au beneficiat de avansări excepţionale în perioada 1947-1953, ca şi cei peste 20 de generalii dovediţi ca agenţii K.G.B. sau G.R.U., reactivaţi în decembrie 1989 de Ion Iliescu, vor fi înlăturaţi din armată. Dintre aceştia opt vor fi judecaţi şi condamnaţi pentru organizarea şi conducerea acţiunilor militare pe timpul represiunii (16-22 decembrie) sau a luptei cu „elementele teroriste” – Ion Coman, Victor Atanasie Stănculescu, Mihai Chiţac, Dumitru Drăghin, Iulian Topliceanu, Ion Dincă, Constantin Olteanu, Constantin Rotariu. Din păcate, deşi noile autorităţi au clamat reîntorcerea la tradiţiile Armatei Române, noii generali vor proveni din rândul militarilor compromişi în timpul evenimentelor din decembrie şi al oportuniştilor de cea mai proastă speţă. Pe parcursul a câtorva luni, cel mult pe parcursul a doi-trei ani, aceştia, obţin grad după grad şi preiau toate funcţiile de conducere ale Armatei Române. Sunt caracterizaţi, ca şi politicienii care le-au susţinut ascensiunea în grade şi funcţii, de o nemărginită sete de parvenire. Este perioada în care Armata Română devine o tarabă în care totul este de vînzare: grade, funcţii, titluri de doctor, titluri ştiinţifice în învăţământul militar, majoritatea contractelor etc .
       Putem afirma că astăzi este în plină desfăşurare a patra epurare politică, făcută de această dată de D.N.A.. Acest organism fiind puternic influenţat politic, epurarea este doar parţială şi selectivă, toţi marii vinovaţi de situaţia dezastruoasă în care se află Armata Română, fiind ocoliţi de acţiunile procurorilor. Niciunul din generalii aflaţi în spatele următoarelor afaceri nu au răspuns pentru pagubele produse armatei: Motorola, Ţigareta II, Distrugătorul Mărăşeşti, Marconi, Star, Algoritm politic în înzestrarea armatei, Ghidul, Larom, Fregatele, Alenia, Azur, Case pentru generali.
       La ora actuală probabil că Armata Română ocupă primul loc între ţările membre N.A.T.O., din punct de vedere al numărului de generali condamnaţi pentru acte grave de corupţie. După 1997 un număr de 19 generali au fost condamnaţi pentru astfel de acuzaţii: 2 foşti şefi ai S.M.G., 8 din structuri centrale, 4 comandanţi de mari unităţi (structuri echivalente), 3 rezervişti. Din păcate, politicienii care periodic se succed la conducerea României, nu sunt îngrijoraţi de această situaţie. La fel cum nu par a fi îngrijoraţi nici partenerii externi ai României din NATO. Este regretabilă această atitudine, pentru partenerii străini fiind scuzabilă, având în vedere că aceştia sunt mai degrabă interesaţi de obţinerea de către ţările lor a unor contracte foarte avantajoase lor şi păguboase pentru înzestrarea Armatei Române – vezi fregatele engleze, tancurile germane Gepard, rachetele olandeze Hawk, transportoarele elveţiene Piranha, avionul italian Spartan etc. Generalii patrioţi au dispărut, locul lor fiind luat de generali corupţi şi compromişi, care fac fără nicio reţinere jocul străinilor. Din caza acţiunii iresponsabile a acestora, armata este într-o situaţie dificilă. Cu o înzestrare sub orice critică din cauza subfinanţării cronice, cu prestigiul gradului de general la cea mai scăzută cotă imaginabilă, cu moralul militarilor subminat de atentatele la prestigiul statutului de militar, unele venind chiar de la comandantul suprem (vezi recenta caracterizare a ministrului apărării naţionale), Armata Română este departe de ceea ce ar trebui să fie o armată modernă, membră a N.A.T.O.. Dacă nici acum, conducătorii noştri politici nu înţeleg şi nu acţionează în favoarea interesului naţional, care impune îndepărtarea urgentă a generalilor corupţi, pericolul este imens. Este momentul ca generalii cu adevărate cariere militare, care au parcurs toate treptele ierahice, care s-au afirmat la comanda unor unităţi şi mari unităţi, inclusiv în teatrele de operaţii şi care au dat dovadă de moralitate deosebită, să acceadă în funcţiile importante, luând locul „generalilor de carton”. Este singura şansă a Armatei Române, ratarea ei fiind mai mult decât condamnabilă.

Imaginea este cu titlu de prezentare.  :)

luni, 7 ianuarie 2013

Рождество Христово (Nașterea Domnului)

 Христос родился!
Сегодня день рождения Господа нашего Иисуса Христа.
«Рождество Христово»
празднуется 25 декабря. Русская православная церковь и другие церкви, использующие юлианский календарь, празднуют 7 января по григорианскому календарю (в XX—XXI веках). В православии входит в число двунадесятых праздников и предваряется Рождественским постом.

«Рождество Христово», икона Андрея Рублёва

Рождество в богослужении Православной церкви



В иерархии праздников православной церкви 
Рождество занимает второе место после Пасхи.

Тексты богослужебных последований праздника содержатся
 в Минее, а порядок их совершения — в Типиконе.

Богослужение Рождества Христова имеет значительные отличия от богослужения прочих двунадесятых праздников. Так, в состав всенощного бдения накануне праздника входит великое повечерие (как и в канун Богоявления) вместо Великой вечерни 
(как в остальные двунадесятые праздники).

В праздник Рождества Христова православные приветствуют друг друга словами: 
 «Христос родился!»
отвечая на них — 
«Славим Его!».

 Материал из Википедии — свободной энциклопедии
С некоторыми уточнениями добавил ifim

sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Cazul Nicolaescu


Sergiu Nicolaescu a murit.          
Aşa cum au murit toţi cei dinaintea lui.
Voi muri şi eu, vei muri şi tu şi vor muri toţi cei care trăiesc acum şi cei care se vor naşte.
În cazul lui Sergiu Nicolaescu, el a murit la 82 de ani.
Şi a lăsat ceva în urma lui, "cu vârf şi îndesat" aş zice, mai ales în cinematografia românească.
Astăzi, potrivit propriei dorinţe, trupul lui va fi ars şi Sergiu Nicolaescu, trupeşte, va dispărea definitiv.
Că ar fi murit acum zece ani sau peste zece ani, pe mine personal, nu m-ar fi afectat cu nimic.
Filmele lui şi cu el există, le-am văzut, l-am admirat nespus de mult şi-l voi admira în continuare.
Aş fi vrut să nu fie încinerat, eu având doar dreptul să-mi exprim această părere.
Dar dacă el şi-a exprimat această dorinţă, cine ar îndrăzni sau ar avea dreptul să nu i-o îndeplinească?
Sergiu Nicolaescu şi-a permis să fie ars. Pentru că el rămâne nemuritor prin filmele sale.
Noi nu ne putem permite acest lux, dacă vrem să devenim nemuritori.
Adio, comisare!
Dumnezeu să te ierte!


miercuri, 2 ianuarie 2013

Schimbarea


    Все хотят изменить мир, но никто не хочет измениться сам. 

      În traducere înseamnă "Toți vor să schimbe lumea, dar nimeni nu vrea să se schimbe."
       Cuvintele îi aparţin contelui Lev Nicolaevici Tolstoi / Лев Никола́евич Толсто́й (1828-1910), scriitor rus, unul din puţinii oameni care au refuzat premiul Nobel, considerat de către critici ca fiind unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii. Vreau să-l trag un pic de barbă şi, cu respectul şi admiraţia ce i le port, să-mi permit să-l contrazic, spunându-i:
Nu ai dreptate! Uite, eu vreau să mă schimb! Şi nu oricum, ci să mă fac mai bun!
Acesta este gândul meu la început de an.
Sper să-l duc şi la bun sfârşit. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!
„Nu este măreție acolo unde nu este simplitate.”

marți, 1 ianuarie 2013

Символ веры (Simbolul Credinţei)

Символ веры

Верую во единого Бога Отца, Вседержителя, Творца небу и земли,
 видимым же всем и невидимым. 
И во единаго Господа Иисуса Христа, Сына Божия, Единороднаго, иже от
 Отца рожденнаго прежде всех век; Света от Света, Бога истинна от Бога 
истинна, рожденна, несотворенна, единосущна Отцу, имже вся быша.
 Нас ради человек и нашего ради спасения сшедшаго с небес и воплотившагося
от Духа Свята и Марии Девы, и вочеловечшася. Распятого же за ны при 
Понтийстем Пилате, и страдавша, и погребенна. И воскресша в третий
 день по Писанием. И возшедшаго на небеса, и седяща одесную Отца. И паки
 грядущаго со славою судити живым и мертвым, Егоже Царствию небудет конца. И в Духа Святаго, Господа, Животворящаго, Иже от Отца исходящаго,
 Иже со Отцем и Сыном спокланяема и сславима, глаголавшаго пророки.
 Во едину Святую, Соборную и Апостольскую Церковь.
 Исповедую едино крещение во оставление грехов.
 Чаю воскресения мертвых, и жизни будущаго века. Аминь.




Crezul sau Simbolul Credinţei

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului și al pământului,
 al tuturor celor văzute și nevăzute.
Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut,
 Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii.
 Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut;
 Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri
 și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, și S-a făcut om.
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat.
Și a înviat a treia zi, după Scripturi. Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede,
 Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor.
Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să vie. Amin!