duminică, 24 august 2014

Chifteluțe din pește, ca la mama, odinioară

Nu-i mare filozofie.
 Important este să avem ingredientele necesare. Nu prea sofisticate, ci ca cele din imagine: File de pește (preferabil, știucă, precum în imagine, stiuca, caracalina, frumoasă ca și gherghina, pe care o și onorez, cu această postare, dar merge și crap, și somn, și fitofag), doi cartofi, o ceapă, un ardei, o căpățână de usturoi, o ciușculiță (opțional), un ou, o linguriță de pastă de tomate, sare, piper, câteva fire de pătrunjel (merge și coriandru, dar de unde să-l iei?)...
 Toate acele ingrediente se pregătesc pentru a fi trecute prin mașina de tocat. (Mai puțin pătrunjelul, oul și pasta de tomate, care se pun peste tocătură). Așa arată compoziția înainte de a trece prin mașina de tocat,
 în timp ce ce trece ...
 și după ce a trecut.
 Acum începe frământarea și desăvârșirea chifteluțelor.
 După cum se vede, eu le-am făcut babane, ca să scap repede.
 Pentru că am avut și câteva bucăți de pește care nu merge la chifteluțe, dar e foarte bun pentru prăjit, l-am asimilat, în treabă.
 De obicei, din momentul în care a început prăjeala, primele două, trei rânduri (sau șarje), sunt consumate instantaneu, de către cei care se învârt pe lângă bucătar. În cazul de față a fost simplu, eu fiind și bucătar, și pozar, și singur.
 Am completat chifteluțele cu pește prăjit, că doar nu era să-l las crud. :)
Nu m-oi pricepe eu la aranjamente, dar vă asigur că știu ce-i bun!
Poftă bună!

sâmbătă, 16 august 2014

Ziua Metalurgistului

Puţini sunt cei care ştiu că pe 15 august a fost Ziua Metalurgistului.
Dar ce importanţă au aceşti oameni, care lucrează la foc continuu?
Noi suntem cei care apreciem paradele, parangheliile, drumeţiile, cireaşa 
de pe tort şi mireasa pentru fiul meu.
Dar să nu fiu cinic, uneori, ne mai interesează rubrica meteo, cea rutieră
(atunci când se referă la amplasarea radarelor sau numărul victimelor din
accidente), ce a mai făcut Iri şi Irinuca, precum şi cine a mai ajuns la
zu hausse.
Chiar, cine sunt metalurgiştii?!
Ce, noi mai producem oţel?
Nouă ne place să ştim că lucrăm doar cu fier vechi.
Noi cu asta ne ocupăm, în acele puţine zile plicticoase,
când nu e sărbătoare (legală)! 





sâmbătă, 9 august 2014

Din bucătăria lui Ifim

Ardei umpluţi cu fortza

                            La început, ne gândim ce vrem să facem, căci avem, alternative: ardei sau, arde-i!
Dacă ne-am hotărât la ardei, atunci e bine să-i facem cam în perioada asta, căci sunt la 2 lei kilogramul.
Aşadar, facem compoziţia principală, care constă într-o cănuţă mică de orez, două linguri de ulei, o ceapă tăiată mărunt, o linguriţă de sare, o lingură de pastă de tomate, ciuperci tocate, puţin piper şi alte toate cele, după imaginaţia bucătarului...






Atunci, când ceapa dă semne de rumeneală, nu strică să punem un pic de verdeaţă.
      
Oprim aragazul şi amestecăm compoziţia iniţială, cu ce vor muşchii noştri: carne tocată de porc, de vită, amestec sau curcan etc. Dacă nu adăugăm carne, compoziţia rămâne excelentă, dar de post.


       
Între-timp, curăţăm şi pregătim ardeii, ca în poză. Eu i-am aliniat, pentru că sunt militar. Dar asta, cu alinierea, este ceva facultativ.
        Am folosit cotorul de ardei ca cep, dar se pot folosi felii de roşii, castraveţi, vinete etc.

Apoi, introducem compoziţia în ardei. Cu o linguriţă, nu cu forţa. Nu facem supraplin, mai bine lăsăm un spaţiu, căci orezul se umflă.
 Îi aranjăm în oala de fiert, turnăm apă şi-i dăm drumul.

Funcţie de flacără, de oală, de compoziţie, de imaginaţie etc,... durează fierberea.

Desigur, mă veţi întreba, şi unde e fortza?
Forţa e în iubire!



sâmbătă, 2 august 2014

Din bucătăria lui ifim

Ciorbă de peşte

        Probabil, este cel mai simplu şi cel mai folosit mod de preparare a peştelui.
I se spune ciorbă, pentru că este acrită cu oţet.
Dacă am folosi borş de tărâţe, am numi-o borş, iar dacă n-am acri-o, ar ieşi o supă veritabilă. Eu am folosit oţet şi de aceea îi spun ciorbă.
Ingrediente: peşte, apă, sare, oţet, o ceapă, un cartof, un ardei dulce, un ardei iute, o legătură de leuştean sau pătrunjel.
Timp de preparare: 40-50 de minute, de când se pune oala cu apă pe foc şi până se opreşte focul, pentru a pune verdeaţa şi a se putea servi. 
Celelalte explicaţii se regăsesc în pozele de mai jos. Desigur, mai există aşa-zise secrete, metode, completări, interpretări şi alte mirodenii, dar toate astea depind de gustul fiecăruia. 
                                                             Poftă bună!