miercuri, 29 decembrie 2010

Un An Nou Fericit!


Noul an să vă întâmpine cu noroc,
să vă ningă cu bucurii,
să vă acopere cu daruri,
să vă aducă sănătate şi voie bună.
LA MULŢI ANI!
Posted by Picasa

luni, 20 decembrie 2010

Ninge a sihăstrie

 
Omătul a-necat cătunul.
E totul alb. Alb e şi fumul,
Albe-s cărările şi drumul...

Şi părul tău e tot zăpadă,
Ce trişti sunt prunii din livadă!
Ei câte ierni or să mai vadă!?!...

Stau singuri în singurătate,
Să treac-o zi, să vin-o noapte,
Şi-aşa s-apropie de moarte...

Iar când scrâşnesc sub bolta-albastră,
Jelind singurătatea noastră,
O stea se sparge de fereastră...

Ninge cu scame de poveste
La noi în păr, pe pruni, pe creste
Şi fulgii mari ne-aduc o veste
Din alte lumi,
De la strămoşii noştri buni:
Că ne-aşteaptă ani şi luni
La colţ de Rai, lângă aluni...
Posted by Picasa
 
E totul alb. Albit e fumul,
Albit mesteacănul, bătrânul,
Albe-s cărările şi scrumul
Şi semne nu-s c-ar veni vr-unul
Din cei plecaţi s-arate drumul...

Vai, părul tău e de zăpadă.
E alb ca florile de zadă,
Ce trişti sunt prunii din livadă!
Ei câte ierni or să ne vadă?!?

Priveşte-n faţă pe cărare,
Cad fulgi cu semne de-ntrebare,
Parcă pluteşte-un corb în zare
Ori, dragă, numai mi se pare?!

Ion Dodu Bălan: Ninge cu semne de-ntrebare...

(Foto Ifim - La mănăstirea Sihăstria)

Posted by Picasa

luni, 6 decembrie 2010

Radu Gyr: As-noapte, Iisus...


As-noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
O, ce trist, ce înalt era Christ!
Luna-a intrat după El în celulă
şi-L făcea mai înalt şi mai trist.

Mâinile Lui păreau crini pe morminte,
ochii adânci ca nişte păduri.
Luna-L spoia cu argint pe veşminte,
argintându-I pe mâini vechi spărturi.

M-am ridicat de subt pătura sură:
- Doamne, de unde vii? Din ce veac?
Iisus a dus lin un deget la gură
şi mi-a făcut semn ca să tac...

A stat lângă mine pe rogojină:
- Pune-Mi pe răni mâna ta.
Pe glezne-avea umbre de răni şi rugină,
parcă purtase lanţuri, cândva...
Posted by Picasa



Oftând, Şi-a întins truditele oase
pe rogojina mea cu libărci.
Prin somn, lumina, iar zăbrelele groase
lungeau pe zăpada lui vărgi.

Părea celula munte, părea căpăţână,
şi mişunau păduchi şi guzgani.
Simţeam cum îmi cade tâmpla pe mână,
şi am dormit o mie de ani.

Când m-am trezit din grozava genună,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulă şi era lună,
numai Iisus nu era nicăiri...
Posted by Picasa





Am întins braţele. Nimeni, tăcere.
Am întrebat zidul. Niciun răspuns.
Doar razele reci ascuţite-n unghere,
cu suliţa lor m-au împuns.

- Unde eşti, Doamne? - am urlat la zăbrele.
Din lună venea fum de căţui.
M-am pipăit, şi pe mâinile mele
am găsit urmele cuielor Lui...
Posted by Picasa

vineri, 3 decembrie 2010

Cum am dat cu piciorul la noroc

În urmă cu vreo zece zile arătam cum "a dat norocu' peste mine". Adevărul e că atunci când eşti nou şi nu prea ştii ce surprize poate să-ţi rezerve lumea virtuală, lucrurile o pot lua razna. Evident că nu mai sunt la vârsta când m-aş putea îmbăta cu apă rece şi nici să cred că tot ce zboară se mănâncă. Mai ales că am mai fost fraierit chiar de către persoane apropiate de la care nu m-aş fi aşteptat la aşa ceva şi în momente cât se poate de neaşteptate.
Aşadar, scrisorile pe care le-am primit şi postat, nu m-au luat prin surprindere, ci m-au amuzat, într-un fel. Imediat au mai urmat două, dar nu aşa de "dulci şi frumoase". Nu le-am mai dat curs, ci am aşteptat răspunsul de la Anti-Fraud Internaţional, care sună aşa: "Cei care se ocupă cu aşa ceva (cu aceste excrocherii) sunt nişte criminali. Dacă primiţi asemenea e-mailuri, cel mai bun lucru este să le ştergeţi imediat. Puteţi continua dacă sunteţi curioşi şi vreţi să vedeţi până unde se poate ajunge numai atunci când beneficiaţi de siguranţă".
Deci, închei aici această poveste, nu înainte însă de a adăuga, că cine primeşte asemenea scrisori are un moment când seamănă cu cel din poza de mai jos. Aviz amatorilor de asemenea chilipiruri!
(Poza am împrumutat-o de la *ElZap*, un prieten al "Gării pentru noi", postată în "Paranoia". Sper să nu se supere!)
 
Posted by Picasa

miercuri, 1 decembrie 2010