Superbul afiş de mai sus este pentru un eveniment ce va avea loc mâine, marţi, 29 martie 2011, începând cu ora 17.00, la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, pe Bulevardul Dacia, nr. 12.
La ultimul punct pe ordinea de zi este Renata, care s-a încercuit cu violet, culoare care aduce noroc, indiferent dacă este marţi sau oricare din zilele săptămânii.
Dacă nu ştiţi, atunci aflaţi că Renata este năşica motanului meu Baghi, bloggerul negru tăciune.
Şi tot ea este cea căreia îi datorez existenţa blogului "ifim".
Nu că ar avea nevoie sau s-ar aştepta să-i facem promo, dar un semn de recunoştinţă, o încurajare şi ceva urări de succes, cred că nu strică.
Mie şi lui Baghi ne pare tare rău că nu putem veni şi noi să fim alături de năşica lui.
Sperăm totuşi, din toată inima, să mai fie cineva în sală atunci când îi vine rândul!:)
În fotografia de mai jos, Renata spune că apare ea, luată de tsunami.
Nu suntem de acord cu dimensiunile cataclismului.
A fost doar o adiere de primăvară!
Ifim, vă mulţumesc mult!
RăspundețiȘtergereSă ne vedem bine-sănătoşi deseară, la Gară, după.
Ştiu că am la voi 6 pumni strânşi! :)
@Renata:
RăspundețiȘtergereŞase pumni strânşi, o pereche de mustăţi... şi o coadă, ca un semn de exclamare!:)
Succes!
Superbul afis nu se vedeeeee !
RăspundețiȘtergereUnde e Renata, luata de tsunami :) ?! Oricum, Renata este EXTREM de talentata! Special au pus-o pe Renata ultima, ca sa stea toata lumea in sala pana la sfarsit! Daca tine Renata o alocutiune, ceva fin, nu poti rata ocazia sa o asculti - sunt convins ca vorbeste la fel de grozav pe cat scrie, iar din ce articole am citit pe blogul este, pot spune ca exceleaza la acest capitol!
RăspundețiȘtergereBravo, Renata! Keep up the good work!
@Invizibilul:
RăspundețiȘtergereUite că superbul afiş se vedeeeee!:)
A fost o defecţiune, "de la ei"! Am reuşit să-i dau de cap. Dar îţi închipui câtă ciocolată am mâncat în tot răstimpul ăsta?!:)
@Vlad:
RăspundețiȘtergereIat-o pe Renata, dar nu luată de tsunami, cum singură a mărturisit, ci de o adiere de primăvară, părerea mea. De fapt, când am zis adiere de primăvară, m-am găndit mai mult la evenimentul descris. Dar faptul că Picasa m-a lăsat în ceaţă, după care a urmat şi picarea internetului ce a durat până în această dimineaţă, m-au făcut să mă simt ca un vânător care s-a pregătit temeinic, dar la eveniment uită puşca şi participă în continuare ca hăitaş.
Sunt de acord cu tot ce ai spus referitor la Renata!
Bravo Vlad!