Brumărel - Ion Pillat
Cu soarele azi galben ca fagurii de miere,
În jurul meu se-nchide un măr boltit de mere.
Din ram eu rup ca-n basme un măr de aur şi
O, pom vrăjit de toamnă, nu poţi să mă reţii
Prin ramuri desfăcute uşor de mâna mea,
Zăresc comoara viei şi-odihna ei mă vrea.
Sub un butuc de viţă rămân culcat pe spate –
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.
Din ram eu rup ca-n basme un măr de aur şi
O, pom vrăjit de toamnă, nu poţi să mă reţii
Prin ramuri desfăcute uşor de mâna mea,
Zăresc comoara viei şi-odihna ei mă vrea.
Sub un butuc de viţă rămân culcat pe spate –
Privesc în gol la cerul cu ape neschimbate.
"Şi-n poala zăbună
A norilor orbi
Văzduhul adună
Sinoade de corbi."
A norilor orbi
Văzduhul adună
Sinoade de corbi."
Si-n poala zabuna
RăspundețiȘtergereA norilor orbi
Vazduhull aduna
Sinoade de corbi.
Frumosul tău comentariu l-am strecurat între struguri şi meri. Mulţumesc!
Ștergeretare brumarelul
RăspundețiȘtergere