Astăzi, 23 august 2010, la orele amiezii, încerc şi eu să descopăr tainele şi să mă deprind cu tastatura unui calculator.
Încă nu prea ştiu ce înseamnă să-ţi faci blog, dar am citit instrucţiunile şi chiar asta încerc să fac.
Nu mi-e prea clar motivul şi nici nu pot anticipa urmările acestui demers. Dar simt că am ajuns la vârsta şi în situaţia în care nu mai pot admite falsificarea propriilor mele gânduri.
Voi încerca să nu mă fac de râs, dar mai ales, să le fiu de folos şi să-i bucur pe toţi prietenii mei actuali şi viitori.
"Propria siguranţă nu depinde de cât ai, ci de cât poţi realiza, neavând" este legea care mă inspiră şi mă dirijează în viaţă.
Cred că este destul pentru un început.
Încă nu prea ştiu ce înseamnă să-ţi faci blog, dar am citit instrucţiunile şi chiar asta încerc să fac.
Nu mi-e prea clar motivul şi nici nu pot anticipa urmările acestui demers. Dar simt că am ajuns la vârsta şi în situaţia în care nu mai pot admite falsificarea propriilor mele gânduri.
Voi încerca să nu mă fac de râs, dar mai ales, să le fiu de folos şi să-i bucur pe toţi prietenii mei actuali şi viitori.
"Propria siguranţă nu depinde de cât ai, ci de cât poţi realiza, neavând" este legea care mă inspiră şi mă dirijează în viaţă.
Cred că este destul pentru un început.
Ţi-ai făcut blog, ai dat de belea!
RăspundețiȘtergereAcum trebuie să scrii pe el. Cât mai des.
Despre ce?
Despre exact ceea ce nu te întreabă nimeni.
Sunt sigură căte vei descurca. Succes!
Bine ati venit in blogosfera !
RăspundețiȘtergereAstept cu interes postarile ...
Chiar c-am dat de belea. Recunosc, eu l-am făcut, dar abia acum l-am găsit. Şi asta după ce i-am răspuns Renatei că-mi aduc aminte, cu plăcere, de filmul "Întâlnire de gradul trei"... Taman când să postez comentariul, am fost trimis la origini. Adică aici. Ce-i de făcut mai departe?
RăspundețiȘtergereNu cred c-ai dat de belea! O fi fost o defecţiune tehnică. O...bâlbă "digitilizată"! Ştii cuvântul ăsta? L-a inventat Boc. Mi se pare minunat. Pentru un om cu lexic atât de redus, e chiar o minune de cuvânt.
RăspundețiȘtergereAştept să-mi povesteşti cu "întâlnirea de gradul trei".
Aici, la mine, poţi să faci din ea chiar şi un text pe blogul tău, fiindcă n-ai mai scris de ceva timp.:)
Adică ai cam uitat de blogul tău. Şi când tu-l uiţi, te uită şi el!
Imi cer scuze. Nu am uitat de el, ci pur şi simplu nu-l găseam, ca să nu-ţi spun că încă nu ştiu să-l gestionez.
RăspundețiȘtergereAşadar, nu dau vina pe nimeni, defecţiunea îmi aparţine. Mă pot învinui că până mai acum o lună, două, calculatorul mă interesa doar pentru stocare de poze şi jucat "Solitaire", iar abonamentul pe net îl plăteam doar pentru a mai dialoga din când în când pe Messenger.
Când zic c-am dat de belea, mă refer la faptul că trebuie să pun osul la muncă. Doar am zis că nu vreau să mă fac de râs. Şi uite aşa voi ajunge să folosesc şi eu, poate, vreo 9-10 procente din capacitatea creierului meu, aşa cum face majoritatea oamenilor, după cum spun specialiştii. Şi asta, din cauza ta şi a blogului tău! Doamne-ajută!
Şi să nu-ţi închipui că evit, mi-e teamă sau poate n-am observat şi de aceea nu comentez nimic despre starea "digitilizată" în care ne găsim. Încă nu sunt pregătit din punct de vedere tehnic.
RăspundețiȘtergerePrimul citat al lui Short din celebrele legi ale lui Murphy spune că "jumătate din a fi deştept este să ştii la ce eşti prost". Încercând să mă autoevaluez în această privinţă, am constatat că aproape de fiecare dată soţia mea avea dreptate când mă întreba sau îmi spunea "de ce eşti prost?", "nu fii prost". Şi ce greu este să-i dai dreptate soţiei!